VERSURI
LA
NAŞTEREA DOMNULUI
ŞI
MÎNTUITORIULUI NOSTRU
I I S U S H R I S T O S
Typărite cu ajutoriul onoratului Domn
Athanasie Pulievici[1]
[N]egoţitoriu şi Cetăţean în Peşta
***
ÎN BUDA
Cu typariul Crăeştei Typografii a Univer-
sitatei Ungureşti din Peşta. 1813
C Î N T A R E
Tatăl firei bin[e]-au vrut,
Cuvîntul trup s-au făcut,
Şi fecioara a născut,
Pre Dumnezeu nefăcut.
Steaoa pre El au vestit,
Angheluu l-au preamărit.
Păstorii au fluierat,
Pre cel născut l-au lăudat; /
Pre cel în iasle culcat,
Fiiul în scutec făşat.
Dacă s-au născut Iisus
Împăratul cel de sus,
Maghii de la răsărit
La Ierusalim au vint,
Pre Irod au întrebat,
De născutul împărat,
„Că steaoa la răsărit
Am văzut, şi am venit.
Unde-i? Să I ne-nclinăm,
Daruri lumeşti LUI să dăm.
Aur, Smirnă [şi] Tămâie
Spre noi mila LUI [să] fie.”
Atunci Irod împărat
Foarte rău s-au turburat,
A omorî pre Hristos
În minte ş-au pus vîrtos./
Aspru lucrul frămîntînd,
Cu de-adins el întrebînd,
„Unde e să se nască
Car’va să [î]mpărăţească
Pre pămînt în locul mieu[?]”
O, cît îi era de greu[!]
Atunci Arhiereii
Adun cu Cărturarii,
În Vitheleem, lui i-au zis
Că precum iaste şi scris.
Şi aşa au demîndat
Tyranul acest spurcat,
Fără minte, fără sfat,
Mulţi prunci tineri au tăiat!
O! ce lucru tyrănesc,
Debărat sălbătăcesc,
Cum putuşi tu Iroade
Întră oameni şi gloate, /
A face nedreptate,
Mare păgînătate?
Ia! Mumele-s lipsite
(Lucruri neauzite)
De fiii lor cei prea dulci,
O, amărîte porunci!
Care tu le demîndaşi
Tinereţa săceraşi!
Ascultaţi-mă voi fraţi
De Duhul Sfînt luminaţi,
Irod cu a sa mîndrie
Fu-mpins la tyranie
Să lăse de Dumnezeu
Pentru lumesc folos rău.
Ma[2] noi să ne umilim
Domnului să mulţemim,
C-au trimis pre Fiiul său
Pre toţi să scape de rău; /
De iad, de focul vecinic,
De tartorul tyralnic,
Să ne ducă-n paradis
Tră ce Fiiul fu trimis.
Toţi creştinii să salte[3]
Cu bucurii înalte,
La Naşterea lui Hristos
Oamenilor de folos.
Toţi cu un vers să strigăm
Pre Hristos să lăudăm;
Mărit să fii Tu, sfinte,
Al nostru bon (!) Părinte.
Pace dă creştinilor,
Tu, Tatăl făpturilor.
Pace pănă-n vecie
Mila Domnului [să] fie.
Gheorghie Montan [Muntean?]
Învăţătoriu Nor[malicesc] în Peşta.
[Transcriere după originalul în chirilice – Alexandru Turcu.]
[1] Iertare, cetitorule…aşa îl chema!
[2] Acuma, în cazul ăsta, dar (n.ed.)
[3] Cf. Limbele să [p]salte / cu cîntări înalte (Dosoftei, Psaltirea în versuri; Anton Pann – Cîntece de stea).
UN MUZEU SUBIECTIV 